Retezat 1982
Anul 1982 a însemnat şi întâlnirea cu "soarta", adică cu viitoarea soţie şi parteneră aproape nedespărţită pe munte de atunci. Reuşisem să am echipament propriu complet : rucsac, cort, sac de dormit şi deja aveam o strategie viabilă în stabilirea echipamentului necesar şi în ce priveşte mâncarea (evident la ce se găsea la acea vreme). Împreună cu altă pereche, am stabilit să mergem în Retezat, unde eu cel puţin aveam ceva "tradiţie". Cred că atunci mi-ar fi plăcut să merg şi în Făgăraş, după ce ratasem ocazia în 1978, dar multă vreme, ascultând şi poveştile altora, am avut impresia că este cel mai dificil munte din România (nici gând !). Dar să revenim.
1. lacul Bucura - Tăul Porţii - Tăul Agăţat - şaua Judele - lacul Zănoaga
2. cabana Pietrele - valea Stânişoarei - Şaua de Vară - Retezat
Am ajuns la cabana Pietrele via Ohaba-Cârnic, unde am petrecut o noapte la cort. A doua zi am pornit pe valea Pietrele până la lacul Bucura, ceea ce ne-a mai luat o zi, traseul nefiind greu, dar cu tot echipamentul după tine nu e nici uşor. Ne-am instalat corturile pe malul lacului şi ca să fie mai frumos am ales un loc lângă un pârâiaş ca să avem apa aproape. Lucru neinspirat alegerea locului, fiindcă noaptea a început să plouă şi s-a umflat pârâiaşul care a devenit pârâu, o parte curgând pe sub cortul nostru ! Ne-am trezit în miez de noapte şi am mutat cortul într-o zona mai ferită.
A doua zi am plecat către lacul Zănoaga, cu un început destul de ezitant. Nu am găsit din prima poteca ce duce la tăul Porţii, şi am am ajuns aproape de vf.Bucura II, noroc că ne-am întâlnit cu alţii care ne-au îndrumat corect. Ajunşi la tăul Porţii, se coboară puţin până la tăul Agăţat de unde începe urcuşul, destul de obositor, până în şaua Judele. Aici e un loc de 'belvedere' super. Se vede vf.Peleaga, vf.Bucura, lacul Bucura precum şi celelalte lacuri de pe lângă. Pe partea cealaltă se zăreşte deja lacul Zănoaga.
Traseul începe să coboare uşor pe culmea ce leagă vf. Bârlea şi vf. Şesele, apoi în apropierea lacului, coborârea devine tot mai abruptă. Ne-am odihnit şi am mâncat ceva pe malul lacului, un loc plăcut şi liniştit.
La întoarcere am urmat acelaşi traseu, dar vremea s-a stricat şi chiar ne-a plouat puţin. Din păcate au mai urmat încă câteva zile de vreme închisă şi uneori cu ploaie, care ne-a ţinut în jurul cortului. Puţin demoralizaţi şi cu rezervele de hrană împuţinate, ne-am întors la cabana Pietrele, unde ne-am găsit şi loc de cazare la priciuri (atunci în podul cabanei !).
Am reuşit să mai prindem o zi favorabilă, şi am profitat de ea să ajungem pe vf. Retezat. Traseul este relativ uşor şi poate fi făcut dus-întors într-o singură zi. Se pleacă de la cabana Pietrele, de unde începem să urcăm prin pădure, la puţin timp fiind nevoiţi să trecem apa Stânişoarei pe malul opus. Urmează un urcuş prin pădure, abrupt, dar la ieşirea din pădure, urcuşul devine mai domol prin valea largă a Stânişoarei. Avem culmea Stânişoarei în stânga şi pe cea a Lolaiei în dreapta.
Urcăm până la lacul Stânişoara având mereu vf.Bucura I în faţă. Ajunşi la lac, poteca se îndreaptă spre dreapta şi începem să urcăm iarăşi tot mai abrupt până în Şaua de vară. Spre stânga traseul se îndreaptă către vf.Bucura 1, în faţă avem Rezervaţia Ştiinţifică (interzisă !) iar în dreapta ne aşteaptă urcuşul spre vf.Retezat. După o pauză bine venită, vom începe să urcăm iarăşi până pe vf.Retezat.
Un loc de 'belvedere', având în faţă toată creasta nordică ce leagă vârfurile Mare - Păpuşa - Peleaga - Bucura - Judele. Ceva mai aproape, Rezervaţia Ştiinţifică iar în partea opusă culmea Lolaia. Din nou pauză, o fotografie şi iarăşi la drum pe aceiaşi variantă deşi există şi alte opţiuni dar asta în alt an !.
1. lacul Bucura - Tăul Porţii - Tăul Agăţat - şaua Judele - lacul Zănoaga
2. cabana Pietrele - valea Stânişoarei - Şaua de Vară - Retezat
Am ajuns la cabana Pietrele via Ohaba-Cârnic, unde am petrecut o noapte la cort. A doua zi am pornit pe valea Pietrele până la lacul Bucura, ceea ce ne-a mai luat o zi, traseul nefiind greu, dar cu tot echipamentul după tine nu e nici uşor. Ne-am instalat corturile pe malul lacului şi ca să fie mai frumos am ales un loc lângă un pârâiaş ca să avem apa aproape. Lucru neinspirat alegerea locului, fiindcă noaptea a început să plouă şi s-a umflat pârâiaşul care a devenit pârâu, o parte curgând pe sub cortul nostru ! Ne-am trezit în miez de noapte şi am mutat cortul într-o zona mai ferită.
A doua zi am plecat către lacul Zănoaga, cu un început destul de ezitant. Nu am găsit din prima poteca ce duce la tăul Porţii, şi am am ajuns aproape de vf.Bucura II, noroc că ne-am întâlnit cu alţii care ne-au îndrumat corect. Ajunşi la tăul Porţii, se coboară puţin până la tăul Agăţat de unde începe urcuşul, destul de obositor, până în şaua Judele. Aici e un loc de 'belvedere' super. Se vede vf.Peleaga, vf.Bucura, lacul Bucura precum şi celelalte lacuri de pe lângă. Pe partea cealaltă se zăreşte deja lacul Zănoaga.
Traseul începe să coboare uşor pe culmea ce leagă vf. Bârlea şi vf. Şesele, apoi în apropierea lacului, coborârea devine tot mai abruptă. Ne-am odihnit şi am mâncat ceva pe malul lacului, un loc plăcut şi liniştit.
La întoarcere am urmat acelaşi traseu, dar vremea s-a stricat şi chiar ne-a plouat puţin. Din păcate au mai urmat încă câteva zile de vreme închisă şi uneori cu ploaie, care ne-a ţinut în jurul cortului. Puţin demoralizaţi şi cu rezervele de hrană împuţinate, ne-am întors la cabana Pietrele, unde ne-am găsit şi loc de cazare la priciuri (atunci în podul cabanei !).
Am reuşit să mai prindem o zi favorabilă, şi am profitat de ea să ajungem pe vf. Retezat. Traseul este relativ uşor şi poate fi făcut dus-întors într-o singură zi. Se pleacă de la cabana Pietrele, de unde începem să urcăm prin pădure, la puţin timp fiind nevoiţi să trecem apa Stânişoarei pe malul opus. Urmează un urcuş prin pădure, abrupt, dar la ieşirea din pădure, urcuşul devine mai domol prin valea largă a Stânişoarei. Avem culmea Stânişoarei în stânga şi pe cea a Lolaiei în dreapta.
Urcăm până la lacul Stânişoara având mereu vf.Bucura I în faţă. Ajunşi la lac, poteca se îndreaptă spre dreapta şi începem să urcăm iarăşi tot mai abrupt până în Şaua de vară. Spre stânga traseul se îndreaptă către vf.Bucura 1, în faţă avem Rezervaţia Ştiinţifică (interzisă !) iar în dreapta ne aşteaptă urcuşul spre vf.Retezat. După o pauză bine venită, vom începe să urcăm iarăşi până pe vf.Retezat.
Un loc de 'belvedere', având în faţă toată creasta nordică ce leagă vârfurile Mare - Păpuşa - Peleaga - Bucura - Judele. Ceva mai aproape, Rezervaţia Ştiinţifică iar în partea opusă culmea Lolaia. Din nou pauză, o fotografie şi iarăşi la drum pe aceiaşi variantă deşi există şi alte opţiuni dar asta în alt an !.