Ciucaş 2000
Eşecul din 1999 din Ciucaş, din cauza ploii, nu ne-a descurajat prea tare. Am revenit în 2000 cu mai mult succes, mai bine zis cu mai multă vreme bună. După Iezer-Păpuşa şi un scurt popas în Piatra Craiului, Ciucaşul venea ca un 'desert'. Aşa cum spuneam şi în alte dăţi, Ciucaşul nu impresionează prin înălţime ci prin formele stâncilor roase de vreme. De asemeni traseele pot fi uşor parcurse fără prea multe bagaje având ca bază de plecare cabana Muntele Roşu. Aici se ajunge uşor cu orice fel de maşină, şi există cazare atât la căsuţe cât şi în cabană.

1. Muntele Roşu - cabana Ciucaş - culmea Tigăile Mari - vârful Ciucaş - şaua Tigăilor
 
Primul traseu are ca obiectiv vf.Ciucaş. Traseul pleacă de la cabană şi părăseşte curând poteca ce urcă pe Muntele Roşu, noi mergând către stânga şi intrăm în pădure. Poteca coboară încet către pârâul Berii, şi după ce-l traversăm şi întâlnim traseul ce vine de la Podul Berii, poteca începe să urce mai lent la început şi ceva mai abrupt pe măsură ce ne apropiem de cabana Ciucaş (care nu ştiu dacă mai există). La cabană deja suntem în pajiştea alpină. După o mică pauză, ne continuăm drumul ocolind Muntele Chiruşca.
Ne îndreptăm spre culmea Tigăile Mari, culme ca va fi şi ea ocolită prin dreapta, într-o urcare relativ uşoară. Trecem pe lângă 'Babele la sfat' şi ajungem curând pe vf.Ciucaş. Aici suntem înconjuraţi de ceaţă, astfel încât nu pierdem prea mult timp şi începem să coborâm spre şaua Tigăilor. Aici se întâlnesc mai multe trasee, pentru noi însă cel mai util este cel ce ocoleşte prin partea sudică Culmea Tigăilor. Traseul coboară mai întâi până în valea Pârâului Tigăile, apoi urcă spre capătul sud-estic al culmii. Culmea Tigăilor este plină de forme ciudate de stâncă a căror denumiri nu prea le ştim.
Ajungem din nou în traseul de creastă, şi urmăm în sens invers traseul de dimineaţă. Facem încă o pauză la cabana Ciucaş, apoi ne continuăm drumul către cabana Muntele Roşu unde avem 'baza'. O excursie reuşită cu vreme favorabilă, ce nu necesită efort prea mare. A urmat o altă excursie pe Culmea Gropşoarele - Zăganu, traseu asupra căruia am insistat în altă descriere. Acest traseu, cu întoarcere de la vf.Zăganu sau cu coborâre în Cheia, este şi el relativ uşor de parcurs într-o zi, fiind parcă mai puţin spectaculos faţă de cel spre vârful Ciucaş, fără să fie însă plictisitor.