Ce punem în rucsac ? Partea a-VI-a
Alimentele
 
 
Şi aici problema este dificil de clarificat fiind dependentă de "obiceiurile gastronomice" ale fiecărui individ. Va trebui să ne adaptăm însă la un menu mai auster şi în general format din alimente uscate, conservate. Ceea ce urmează este o listă sugestivă putând fi uşor adaptată şi modificată după "gust". Mai important este cum stabilim cantităţile necesare. Personal folosesc de mai mulţi ani o metodă ce mi-a dat rezultate bune. Planific (pe hârtie!) pentru fiecare zi din excursie traseul de urmat. Apoi pentru fiecare masă (dimineaţa, prânz, seara ) îmi planific ce voi (vom) mânca, funcţie de unde ma voi afla (lângă cort, pe traseu sau la o cabană) şi evident de numărul de persoane. Pot stabili cu bună aproximaţie cantităţile de alimente necesare (mă ajută şi experienţele anterioare !). Este aproape evident că nu am putut respecta planificarea niciodată dar nu am răbdat de foame şi nici nu am cărat inutil alimente. Încercaţi să vă gândişi şi la puncte de reaprovizionare (cabane sau localităţi ). De câte ori se iveşte ocazia nu ezitaţi să mâncaţi ceva gătit de la cabane chiar dacă preţurile sunt în general "mărişoare". O totală independenţă pentru mai mult de 6-7 zile este greu de realizat şi de cărat în spate! Soluţiile de gen: fructe de pădure, vânat, pescuit sunt de domeniul telenovelelor. Pe munte în afară de piatră, iarbă şi eventual apă e greu de găsit altceva.
 
 
1. Ceai 12. Salam
2. Zahăr13. Pâine
3. Gem/miere14. Legume
4. Margarină15. Mâncare gătită
5. Sare16. Fructe
6. Biscuiţi17. Cafea
7. Brânză topită18. Glucoză
8. Supe19. Bomboane
9. Pate20. Muştar
10. Conserve carne21. Ciocolată
11. Conserve peşte22. Slănină
 
Explicaţii :
 
 
Voi încerca să explic care ar fi logica acestor alegeri. O parte dintre aceste alimente sunt valabile numai pe drum sau în prima (primele!) zi dacă nu presupune un urcuş dificil. Mă refer la mâncarea gătită (şniţele, pârjoale, cârnaţi prăjiţi), legume şi fructe. Mâncarea gătită nu rezistă prea mult iar legumele şi fructele sunt grele şi incomod de cărat.
 
Salamul - de preferinţă cât mai uscat ca să reziste la căldură şi umezeală. Pentru cine obişnuieşte (sau măcar suportă !) este recomandată şi slănina care este un aliment concentrat (volum / saţietate!).
 
Margarina (untul se topeşte uşor!) - este opţională dar prinde bine.
 
Biscuiţi - pot fi şi dulci dar şi nedulci (pot ţine loc de pâine la nevoie !).
 
Brânza topită - de preferinţă triunghiuri ambalate în folie de staniol care se păstrează mai bine, dar poate fi înlocuită şi cu un caşcaval mai uscat.
 
Supele - pot fi şi ele opţionale dar pentru cine e obişnuit acasă cu supe şi ciorbe în meniul zilnic ar fi bine să nu renunţe la ele. Acestea pot fi atât instant, se prepară mai uşor, dar şi din cele ce necesită fierbere (parcă ceva mai bune !).
 
Pateurile, conservele de carne şi conservele de peşte se vor alege ca mărime, ca să fie consumate odată, funcţie şi de numărul de persoane astfel încât să nu umblăm cu ele desfăcute şi mai rău să aruncăm din ele (păcat de efort!). Un pate mic de 100 g, o conservă de carne sau de peşte de 400 g ajunge cam la 3-4 persoane (nu toate odată!). Din păcate conservele sunt în general grele (cutiile ne omoară !). Mai nou au apărut pateuri în cutii de plastic. Pentru conserve, am renunţat la ele în favoarea preparatelor din carne ambalate în folie în vid. Rezistă destul de bine chiar şi desfăcute (1 - 2 zile) : trăiască E-urile !
 
Dulciurile - sunt necesare având în vedere risipa mare de energie şi pot fi consumate şi în micile pauze de pe traseu.
 
Pâinea - e voluminoasă şi grea (dar necesară!). În partea a doua a perioadei (până găsiţi de unde să cumpăraţi altă pâine!) puteţi folosi pâine prăjită şi uscată (pregătită de acasă) sau biscuiţi nedulci.
 
O varianta de menu standard ar putea fi:
 
Dimineaţa: pate, brânză topită, salam, margarină, biscuiţi, gem, ceai/cafea. Se recomandă sa nu plecaţi la drum prea "ghiftuiţi" deci atenţie la cantităţi. De asemeni nu plecaţi la drum nici nemâncaţi având în vedere efortul care vă aşteaptă.
 
Prânz: supă, conservă de carne sau de peşte, legume, desert. Supa este recomandată atunci când suntem pe loc sau la sfârşit de traseu. Dacă traseul continuă şi după masa de prânz este de preferat să o amânăm până seara altfel pauza va dura prea mult. Legume evident dacă mai avem, dacă nu muştar. Desertul: biscuiţi, bomboane, ciocolată.
 
Seara: se poate folosi acelaşi menu ca dimineaţa. Dacă însă sunteţi după un traseu şi masa de prânz a fost "simbolică" puteţi face o supă şi (sau) desface o conservă. Nu încercaţi să faceţi cură de slăbire pe munte: efortul vă epuizează rapid, aşa că amânaţi pentru acasă ! În prima parte vom consuma mâncarea gătită urmând ca acest menu să intre în vigoare mai târziu.
 
Este bine să încarcaţi rucsacul cu tot ce aveţi de gând să luaţi (inclusiv apa !) şi să verificaţi greutatea lui. Dacă nu se încadrează în zona 15-25 Kg, nu e bine! Ori sunt haine prea multe şi grele şi/sau mâncare multă. De aceea recomandam mai devreme variantele moderne de echipament de tip "polar" care au avantajul ca sunt uşoare şi ânlocuiesc flanelele şi treinigurile demodate şi grele!
 
Mâncarea pentru 5-7 zile, fără posibilitatea de realimentare, va fi cu siguranţă destul de grea aşa că aveţi în vedere toate posibilităţile oferite de traseu: cabane, localităţi sau chiar împărţirea traseului propus în etape! E dificil de coborât din traseu şi revenit apoi, dar cu un rucsac peste 25 Kg va fi şi mai dificil, deşi la început "pare" suportabil ! A doua zi e posibil să devină un chin de pus rucsacul în spate! Şi aşa cum spuneam şi mai înainte : nu este uşor de mers pe munte cu rucsacul în spate dar să nu transformăm plăcerea în chin. Deşi de obicei luăm ce avem (sau împrumutăm!) şi cortul şi sacul de dormit "trag" greu şi ar fi de preferat variantele "light"! Pentru cort, daca e mai greu, e bine de împărţit pe bucăţi (cuie, beţe, cort) între membrii grupului.
 
Şi nu în ultimul rând pentru cei care merg pentru prima oară pe munte: nu vă lăsaţi impresionaţi de o "ieşire" mai puţin reuşită; nu toate "ieşirile" sunt o reuşită nici pentru cei cu experienţă, experienţa şi plăcerea de a merge pe munte se adună în timp!